Arhiva pentru bijuterii din India

FARAH KHAN-bijuterii

Posted in FARAH KHAN-bijuterii cu etichete , on martie 11, 2014 by expertizarebijuterii

FARAH KHAN-bijuterii

1fka

Farah Khan Ali, gemolog şi designer de bijuterii din Mumbai / Bombay, India, provenind din mediul Bollywood-ian (în foto).

Câteva din creaţiile sale sunt incluse în această postare.

1f1

1f2

1f3

1f4

1f5

1f6

2fka

Lingură cu diamante (400.000 GBP)

Posted in Lingură mogulă cu diamante / rubine / smaralde (400.000 GBP) cu etichete , , on ianuarie 24, 2014 by expertizarebijuterii

Lingură cu diamante (400.000 GBP)

zr1

Lingură creată în India mogulilor, databilă sec. XVII-XVIII; aur cu diamante, rubine şi smaralde.
Lungime 14,5 cm.
A fost vândută în Londra, 2011, cu 409.250 GBP.

zr3

În imaginea următoare o lingură cu origine necunoscută (posibil mogulă), datată 1600; aur peste nucleu din lac, cu rubine, smaralde şi un diamant.
Colecţiile The Victoria & Albert Museum / Londra.

kmm1

Centură din aur cu smaralde (1840)

Posted in Centură din aur cu smaralde a maharajahului Sher Singh din Punjab (1840) cu etichete , , , on decembrie 23, 2013 by expertizarebijuterii

Centură din aur cu smaralde (1840)

df1

Centură din aur ornată cu smaralde columbiene, diamante şi perle; a fost creată cca. 1840 în Punjab pentru maharajahul Sher Singh al sikh-ilor.

În 1849 a fost confiscată de East India Company ca parte din tezaurul imperiului sikh (diamantul Koh-i-Noor are aceiaşi provenienţă); în 1851 a ajuns în posesia reginei Victoria.

Actualmente se află în colecţiile regale britanice.

df2

Maharaja Sher Singh (1807-1843)

http://en.wikipedia.org/wiki/Sher_Singh

rf2

NOTES

df3

1. The image shows kara / karha, one of the five simbols of the Sikh people.

The author of this blog-an admirer of Sikh faith-wear with pride for almost twenty years exactly one like this.

I received it in Delhi at Gurdwara Sisganj Sahib…an unforgettable moment of my life.

df4

2. I added this photo simply because it’s amazing: an Akali Nihang sikh (Baba “Balwant” Singh, 2009) wearing a turban 800 meters long, 70 kilograms weight; other sources indicates 700 m and 60 kg…The silvery ornaments are in fact steel weapons.

sk1

Smarald columbian cu inscripţie persană (sec. XVIII)

Posted in Istoria bijuteriilor cu etichete , , , on decembrie 11, 2013 by expertizarebijuterii

Smarald columbian cu inscripţie persană (sec.XVIII)

mgs1

În imagine un smarald columbian gravat la sfârşitul secolului XVIII în India mogulilor.
Inscripţia este în persană (“Amin al-Mulk Ashraf al-Dawla Alexander Hannay Bahadur Arsalan Jang 1185″), purtând numele şi titlurile lui Alexander Hannay, un maior britanic aflat în serviciul Companiei Indiei de Est, apoi al unui potentat local.
Anul Hijra 1185 corespunde cu 1774 / 1775 .

Se presupune că smaraldul a fost gravat de către Muhammad Salah Khan din Faizabad / India.

A fost montat la începutul sec. XIX într-o brăţară din aur cu email şi diamante.
Bijuteria a fost vândută în 2011 la o licitaţie din Londra.

Mohur de aur emis de către East India Company.

mgs2

Casetă mogulă din aur (sec. XVIII)

Posted in Istoria bijuteriilor cu etichete , , on noiembrie 15, 2013 by expertizarebijuterii

Casetă mogulă din aur (sec. XVIII)

rr1

Casetă globulară din aur ornată cu sticlă colorată şi cristal de stâncă (în varii surse pietrele sunt eronat descrise drept diamante, rubine şi smaralde!), aflată în colecţiile The Cleveland Museum of Art, Cleveland / Ohio / SUA.
Dimensiuni: 7,0 x 5,7 cm.
Artă mogulă, India, sec. XVIII.

http://www.clevelandart.org/

http://en.wikipedia.org/wiki/Cleveland_Museum_of_Art

The Cleveland Museum of Art

cr2

Inel din India (sec. XVII)

Posted in Inel din India (sec. XVII) cu etichete , on mai 12, 2013 by expertizarebijuterii

Inel din India (sec. XVII)

IMa

În imagine un inel din aur cu rubine, smaralde, turcoaze, din primul sfert al sec. XVII, artă moghulă sau din Deccan. Piesa, excepţională, face parte din colecţia al-Sabah, aflată în Kuwait National Museum.

Kuwait National Museum

KNM

Marele colier cu diamante al lui Sita Devi, Maharani de Baroda

Posted in Istoria bijuteriilor cu etichete , , , on aprilie 12, 2013 by expertizarebijuterii

Marele colier cu diamante al lui Sita Devi, Maharani de Baroda

SD2

Imaginea de la începutul postării, cca. 1880, înfăţişează un uimitor colier cu diamante, creat la cererea lui Khande Rao de Baroda. Titlul ales de mine pentru articol, datorită numeroaselor imagini în care apare purtat de către Sita Devi de Baroda.

În centrul colierului, două diamante celebre: Star of the South (cushion-cut briliant), şi English Dresden (sub el, tăiere pară, briliant).

(Detaliu cu diamantul English Dresden, 76,50 ct, posibil culoare D, claritate Flawless.)

English Dresden

Diamantul Star of the South.

Star of the South

SD1

Bijuteriile traditionale indiene de căsătorie

Posted in Istoria bijuteriilor cu etichete , , , , on februarie 11, 2013 by expertizarebijuterii

Bijuteriile tradiţionale indiene de căsătorie

nunta indiana 1

INTRODUCERE

Cu vreo 20 şi ceva de ani în urmă, în oraşul Madras / India…
Finul unui ministru local s-a căsătorit cu nepoata unui actor; au fost peste 300.000 de invitaţi, 200 de camioane au transportat florile utilizate pentru a acoperi cei 8 km de drum pe care a venit mirele, conducând o trăsură din lemn de santal trasă de 6 cai arabi. Cca. 3.500 de bucătari au pregătit 50 feluri de mâncare, lucrând non-stop; terenul pe care s-a desfăşurat ceremonia a avut 12 ha., în timp ce întregul Madras a fost iluminat. Distracţia a costat 35.000.000 USD…
Nunţile “normale” sunt mai modeste, implicând în mod obişnuit 2.000 de oaspeţi.

CEREMONIALUL DE CĂSĂTORIE

Printre hinduşi cel mai important eveniment social din viaţă este căsătoria (sanskrită, vivaha; hindi, biyah), iar bijuteriile joacă întotdeauna un rol semnificativ. Astăzi, căsătoriile între copii (interzise prin lege, iar legea…pe larg ignorată!) sunt mai rare decât în trecut; în mediul rural acestea au loc curând după ce fata a ajuns la pubertate, iar băiatul este adolescent. În comunităţile urbane vârsta “normală” pentru căsătorie este ceva mai înaintată.

Deşi căsătoriile din dragoste pot apărea uneori, cele aranjate sunt mai frecvente, căzând (în general) în sarcina părinţilor găsirea unei perechi potrivite. Dacă nu o pot afla, apelează la mijlocitori (hindi, ghatak), sau folosesc anunţuri publicate în ediţiile de duminică ale ziarelor, cu scopul de a localiza un partener potrivit prin religie, castă, şi standard social.
(“Life-companion for 28 year old, good-looking boy, well-settled in decent job, suffering from sexual disorder, i.e., acute premature ejaculation. Girl should either be suffering from same disease or is not interested in sex otherwise.”)

În mod normal propunerea de căsătorie începe cu familia miresei: un reprezentant al familiei băiatului (tatăl sau tutorele) merge să vadă fata, o vizită de inspecţie similară având-ulterior-loc din partea reprezentanţilor miresei. Dacă reacţiile se dovedesc satisfăcătoare, pot începe negocierile.

Astrologul (hindi, jotishi) familiei, sau unul tocmit, compară horoascoapele cuplului; acestea sunt făcute la naştere, fiind păstrate special pentru această ocazie, pentru a vedea dacă respectivele planete şi semne zodiacale sunt compatibile cu un viitor fericit. Dacă nu există nici un conflict, părinţii fetei îşi dau acordul pentru perfectarea căsătoriei. Este aleasă o zi de bun augur, cele mai multe nunţi având loc primăvara şi în luna februarie. Dar căsătoria poate avea loc oricând, câtă vreme astrologul decide că momentul este favorabil. Are loc o ceremonie de logodnă la care sunt prezenţi astrologul, preotul, şi părinţii (doar bărbaţi).

La baza unei căsătorii hinduse se află o înţelegere, sau contract (hindi, biyah jakarna) încheiată între cele două părţi după discuţii şi compromisuri interminabile. În fapt este un act de transfer al unei proprietăţi, mireasa, de la părinţii acesteia către mire. Acordul implică un preţ plătit de către familia băiatului către cea a fetei; de asemenea, stabilirea zestrei, a numărului de petreceri ce urmează a fi date pe parcursul câtorva zile, a darurilor care trebuiesc oferite rudelor şi prietenilor celor două părţi implicate în tranzacţie.

Fiecare castă şi strat social urmează diferite reguli în aceste chestiuni, iar cheltuielile variază în funcţie de statutul social. Suma poate fi foarte mare, ducând adesea la ruină, mai ales în familiile cu mai multe fete.

Dota fetei (hindi, jahez, kannyadan) este-de obicei-asigurată de familia acesteia. Înţelegerea referitoare la conţinutul ei poate fi verbală dar-când sunt implicate valori considerabile, cum se întâmplă în mod curent-se obişnuieşte folosirea unui document în care sunt precizate bunurile necesare pentru întemeierea unei gospodării. Înţelegerea include numărul de haine şi-un factor foarte important-cantitatea de bijuterii din metale preţioase, exprimată sub formă de greutate totală, care trebuie dată fetei. Aceasta are legătură directă cu statutul social sau casta miresei. În unele cazuri, anumite articole tradiţionale de bijuterie sunt specificate în mod expres; aceasta se întâmplă mai ales în mediul rural, unde se acordă mare importanţă religiei, sistemului castelor şi tradiţiei.

Întotdeauna are loc un schimb de daruri (hindi, shagun; daruri de bun augur) între cele două familii. În cadrul acestui schimb mireasa primeşte adesea-printre alte bunuri-un sari fin şi, posibil, ornamente preţioase de la viitoarele sale rude.

Pentru a asigura miresei podoabele necesare aceasta, împreună cu părinţii şi sfătuitorii, merg în mai multe magazine de bijuterii, unde petrec ore în şir alegând piesele corespunzătoare statutului social. (Autorul blogului, aflându-se în India în astfel de magazine, în perioada premergătoare sezonului căsătoriilor, a putut observa pe larg “fenomenul”.)

(în curs de completare)

Aur granulat, filigran, şi o tehnică indiană uitată: “babul” sau “kikar”

Posted in Istoria bijuteriilor cu etichete , , on ianuarie 24, 2013 by expertizarebijuterii

Aur granulat, filigran, şi o tehnică indiană uitată:”babul” sau “kikar”
babul sau kikar
Granularea aurului constă în ornarea bijuteriilor cu ajutorul unor sfere minuscule, aplicate într-un model liniar, sau în mase compacte; acestea sunt obţinute fie prin turnarea aurului topit în apă, fie prin amestecarea într-un creuzet a unor fragmente mici de aur cu praf de cărbune, apoi încălzirea şi rotirea creuzetului.
aur granulat
Tehnica aceasta apare în estul Mediteranei din mileniul III î.e.n.; este posibil să fi pătruns în India odată cu campania lui Alexandru cel Mare, astfel cum o dovedesc bijuteriile descoperite în oraşul antic Taxila (32 km de Rawalpindi, actualmente în Pakistan). Printre podoabele aduse la lumină se află un pandant din aur în formă de gheară de tigru, ornat cu granule de aur.
Filigranul implică ornarea pieselor din metal cu ajutorul unor fire subţiri (de obicei din aur sau argint, rar bronz), simple, răsucite, sau aplatizate.
Babul sau kikar desemnează în hindi arborele de acacia (lat. Acacia arabica); cuvintele sunt folosite datorită asemănării articolelor de bijuterie realizate în această tehnică (hindi, babul kam, sau kikar cam) cu florile arborelui. Este o formă străveche de ornare, asemănătoare granulării, în care a fost utilizat aurul (mai rar argintul)din Delhi şi Punjab. A ieşit din uz la începutul sec. XX.
În această tehnică un dom semicircular (rotund, oval, sau în formă de lacrimă) sau o sferă goală este creată din aliaj de aur sau argint, de calitate mai scăzută decât vârfurile ce urmează a fi adăugate. Apoi întreaga suprafaţă a domului este acoperită cu conuri minuscule, plasate perpendicular pe acesta, obţinute prin baterea într-o matriţă a unor fire de aur sau argint cu lungime egală.

Domul este scufundat într-un amestec de clei organic, flux şi pulbere conţinând oxid de cupru, de care se ataşează conurile. Prin încălzire cleiul din amestec se carbonizează, iar suprafaţa domului începe să se topească, iar conurile sunt lipite de aceasta fără a fi afectate (datorită purităţii mai ridicate a metalului, şi temperaturii mai înalte de topire).
Obiectul astfel obţinut este fiert într-o soluţie acidă care produce o suprafaţă mată pe aur sau argint, contribuind la asemănarea cu floarea de acacia.
Tehnica a fost folosită la ornarea cerceilor şi colierelor; o variantă în care sunt folosite conuri mai mari, numită gokhra kam (gokhra=spin) a fost utilizată pentru cerceii purtaţi de bărbaţii Jat din Punjab.
floare acacia

Bijuterii din India

Posted in Istoria bijuteriilor cu etichete , , , , on septembrie 7, 2012 by expertizarebijuterii

Bijuterii din India

(“Du o bijuterie de 7 ori la reparat, si nu va mai ramane nimic din ea.”-proverb indian)

In India am trait experiente minunate; la fel in China, Indonezia…lista este lunga. S-a intamplat odata sa iau un inel din aur galben, de 22k, nemarcat; observand lucrul acesta, si solicitandu-i bijutierului respectiv, a rezolvat problema pe loc zgariind cu un cui “22K”.

Altadata am luat un “lant indian din aur 22K”, in fapt foarte italian, din aur 18K; si un “lant din argint 925″, in realitate fier poleit.

Numai cine nu munceste nu greseste, si nici nu are cu ce umple un blog…doua…

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.