Arhiva pentru bijuterii din India

FARAH KHAN-bijuterii

Posted in Farah Khan with tags , on martie 11, 2014 by expertizarebijuterii

FARAH KHAN-bijuterii

1fka

Farah Khan Ali, gemolog şi designer de bijuterii din Mumbai / Bombay, India, provenind din mediul Bollywood-ian (în foto).

Câteva din creaţiile sale sunt incluse în această postare.

1f1

1f2

1f3

1f4

1f5

1f6

2fka

Smarald columbian cu inscripţie persană (sec. XVIII)

Posted in Bijuterii diverse with tags , , , on decembrie 11, 2013 by expertizarebijuterii

Smarald columbian cu inscripţie persană (sec.XVIII)

mgs1

În imagine un smarald columbian gravat la sfârşitul secolului XVIII în India mogulilor.
Inscripţia este în persană (“Amin al-Mulk Ashraf al-Dawla Alexander Hannay Bahadur Arsalan Jang 1185″), purtând numele şi titlurile lui Alexander Hannay, un maior britanic aflat în serviciul Companiei Indiei de Est, apoi al unui potentat local.
Anul Hijra 1185 corespunde cu 1774 / 1775 .

Se presupune că smaraldul a fost gravat de către Muhammad Salah Khan din Faizabad / India.

A fost montat la începutul sec. XIX într-o brăţară din aur cu email şi diamante.
Bijuteria a fost vândută în 2011 la o licitaţie din Londra.

Mohur de aur emis de către East India Company.

mgs2

Marele colier cu diamante al lui Sita Devi, maharani de Baroda

Posted in Diamante celebre with tags , , , , , on aprilie 12, 2013 by expertizarebijuterii

Marele colier cu diamante al lui Sita Devi, maharani de Baroda

SD2

Imaginea de la începutul postării, cca. 1880, înfăţişează un uimitor colier cu diamante, creat la cererea lui Khande Rao de Baroda. Titlul ales de mine pentru articol, datorită numeroaselor imagini în care apare purtat de către Sita Devi de Baroda.

În centrul colierului, două diamante celebre: Star of the South (cushion-cut briliant), şi English Dresden (sub el, tăiere pară, briliant).

(Detaliu cu diamantul English Dresden, 76,50 ct, posibil culoare D, claritate Flawless.)

English Dresden

Diamantul Star of the South.

Star of the South

SD1

Aur granulat, filigran, şi o tehnică indiană uitată: “babul” sau “kikar”

Posted in Diverse with tags , , , , on ianuarie 24, 2013 by expertizarebijuterii

Aur granulat, filigran, şi o tehnică indiană uitată:”babul” sau “kikar”
babul sau kikar
Granularea aurului constă în ornarea bijuteriilor cu ajutorul unor sfere minuscule, aplicate într-un model liniar, sau în mase compacte; acestea sunt obţinute fie prin turnarea aurului topit în apă, fie prin amestecarea într-un creuzet a unor fragmente mici de aur cu praf de cărbune, apoi încălzirea şi rotirea creuzetului.
aur granulat
Tehnica aceasta apare în estul Mediteranei din mileniul III î.e.n.; este posibil să fi pătruns în India odată cu campania lui Alexandru cel Mare, astfel cum o dovedesc bijuteriile descoperite în oraşul antic Taxila (32 km de Rawalpindi, actualmente în Pakistan). Printre podoabele aduse la lumină se află un pandant din aur în formă de gheară de tigru, ornat cu granule de aur.
Filigranul implică ornarea pieselor din metal cu ajutorul unor fire subţiri (de obicei din aur sau argint, rar bronz), simple, răsucite, sau aplatizate.
Babul sau kikar desemnează în hindi arborele de acacia (lat. Acacia arabica); cuvintele sunt folosite datorită asemănării articolelor de bijuterie realizate în această tehnică (hindi, babul kam, sau kikar cam) cu florile arborelui. Este o formă străveche de ornare, asemănătoare granulării, în care a fost utilizat aurul (mai rar argintul)din Delhi şi Punjab. A ieşit din uz la începutul sec. XX.
În această tehnică un dom semicircular (rotund, oval, sau în formă de lacrimă) sau o sferă goală este creată din aliaj de aur sau argint, de calitate mai scăzută decât vârfurile ce urmează a fi adăugate. Apoi întreaga suprafaţă a domului este acoperită cu conuri minuscule, plasate perpendicular pe acesta, obţinute prin baterea într-o matriţă a unor fire de aur sau argint cu lungime egală.

Domul este scufundat într-un amestec de clei organic, flux şi pulbere conţinând oxid de cupru, de care se ataşează conurile. Prin încălzire cleiul din amestec se carbonizează, iar suprafaţa domului începe să se topească, iar conurile sunt lipite de aceasta fără a fi afectate (datorită purităţii mai ridicate a metalului, şi temperaturii mai înalte de topire).
Obiectul astfel obţinut este fiert într-o soluţie acidă care produce o suprafaţă mată pe aur sau argint, contribuind la asemănarea cu floarea de acacia.
Tehnica a fost folosită la ornarea cerceilor şi colierelor; o variantă în care sunt folosite conuri mai mari, numită gokhra kam (gokhra=spin) a fost utilizată pentru cerceii purtaţi de bărbaţii Jat din Punjab.
floare acacia

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.